SIDA Helpline – 0 800 800 033

    

    Deobicei oamenii afla ca au HIV la Spital, de cele mai multe ori de la un medic care nu stie ce sa ii spuna ca sa poata trece peste acest soc. Sida Helpline a fost alaturi de sute de familii care aveau nevoie de consiliere si suport in momente disperate ale vietii lor si i-a incurajat sa mearga mai departe...Functioneaza din 1993 si din 2002 serviciul este accesabil gratuit din toata tara (in reteaua de telefonie fixa si mobila).Serviciul constituie o resursa atat pentru beneficiari, cat si pentru alte ONG sau institutii publice

     Servicii asigurate:

• Informatii:
  • Date generale despre HIV (ce este)
  • Cai de transmitere HIV sau alte boli cu transmitere sexuala
  • Testarea HIV
  • Prevenirea transmiterii:
    • pe cale sexuala
      • Abstinenta
      • Fidelitate
      • Prezervativ
    • prin sange
    • de la mama la copil
  • Alte boli cu transmitere sexuala.
  • Istoric, statistici, tratamente disponibile
  • Legislatia din domeniu
• Consiliere de suport:
  • Consiliere pentru testul HIV
  • Consiliere de reducere a riscurilor de infectare
  • Consiliere de suport pentru persoanele infectate
• Referiri catre alte servicii ( serviciul dispune de o baza de date privind serviciile medicale si sociale de prevenire HIV sau suport pentru persoanele infectate cu HIV)

    Beneficiari

• 2500 de persoane apeleaza lunar serviciul, dintre care 400 adreseaza solicitari de informatii sau consiliere pe tema infectiei cu HIV sau alte boli cu transmitere sexuala.

    Telefon

• 0800 800 033

2% pentru SIDA HELPLINE

      

Fiecare dintre noi are libertatea de a investi 2% din impozitul pe venitul global pe care i-l percepe statul in activitatea unei asociatii sau fundatii din Romania (ONG). Putem contribui la sustinerea acelor programe cu care ne identificam mai mult, a acelor servicii pe care le consideram vitale pentru comunitate si care nu sunt intotdeauna ori sunt insuficient acoperite de stat. Orice angajat are posibilitatea de a hotari personal in ce directie sa fie orientata o parte din impozitul sau pe venit. Aceasta masura fiscala reprezinta, intre altele, o forma de implicare a comunitatii in consolidarea resurselor destinate tot comunitatii.  ARAS -- Asociatia Romana Anti-SIDA -- se numara printre organizatiile non-profit care au militat, incepand din 2002, pentru introducerea acestei reglementari.       Anul acesta ARAS strange 2% pentru finantarea proiectului SIDA  HELPLINE .Daca doriti sa sprijiniti,scrieti in formularul potrivit urmatoarele date: Denumire entitate non-profit: ARAS | Asociaţia Română Anti-SIDA Cod de identificare fiscală a entităţii non-profit: 5466592 Cont bancar (IBAN): RO61 RZBR 0000 0600 0430 1827     Dupa completare, formularele se depun, personal sau prin posta, la Administratia financiara de care apartineti, pana la 15 mai 2011.     Daca in cursul anului 2010 ati obtinut venituri dintr-o singura sursa, alegeti formularul 230. Descarcati formularul in format PDF de aici.     Daca aveti de declarat venituri provenite din mai multe surse, alegeti formularul 200. Descarcati formularul in format PDF de aici.

Strategii de reducere a riscurilor de infectare cu HIV

Reducerea riscurilor de infectare cu HIV prin sânge: testarea sângelui de transfuzat, utilizarea corecta a acelor si seringilor, evitarea utilizarii drogurilor pe cale intravenoasa sau administrarea lor cu seringa de unica folosinta, o singura data, fara a fi împrumutata sau folosita în comun, evitarea tatuajelor; utilizarea barierelor pentru protectia pielii si mucoaselor de catre personalul medical care efectueaza manevre sângerânde, sterilizarea instrumentarului si utilizarea corecta a instrumentarului disponibil de unica folosinta, depozitarea si procesarea prin incinerare a consumabilelor patate si a instrumentelor de unica folosinta, taioase si întepatoare, utilizate; declararea accidentelor profesionale, consilierea si terapia post-expunere, în cazul în care aceasta din urma este necesara, dupa o schema de tratament care are în vedere gradul de risc al expunerii. Toti acesti pasi trebuie întreprinsi în maximum 24 de ore de la momentul accidentului. Prevenirea transmiterii sexuale a HIV: utilizarea corecta a prezervativului, la fiecare contact sexual cu un partener care nu a facut recent un test pentru HIV; testarea pentru HIV a ambilor parteneri, într-un cuplu, si o relatie monogama, de lunga durata (de cel putin câteva luni, având în vedere perioada de fereastra imunologica, de aproximativ 3-6 luni); abtinerea de la contact sexual, în lipsa unui prezervativ, amânarea începerii vietii sexuale pâna la vârsta maturitatii fizice, emotionale, cognitive care sa permita alegerea uneia dintre strategiile de mai sus. Prevenirea transmiterii materno-fetale a HIV: consilierea si testarea voluntara pentru HIV a gravidelor, din primul trimestru al sarcinii; referirea gravidelor infectate catre medicul specialist în boli infectioase, evaluarea si, eventual, începerea terapiei ARV de prevenire a transmiterii materno-fetale. Se evita administrarea la gravida a medicamentelor care au efecte adverse asupra fatului sau ale caror efecte nu sunt cunoscute. Terapia se poate initia, la recomandarea medicului, de la sfârsitul primului trimestru de sarcina, dar cel mai adesea în ultimul trimestru. Terapia ARV se administreaza si în timpul travaliului. operatia cezariana reduce riscul transmiterii materno-fetale; administrarea terapiei ARV la nou-nascut si evitarea alaptarii naturale (recomandare valabila pentru tarile dezvoltate; în cele sarace, este preferabila alaptarea naturala, aceasta fiind, pâna la urma, mai putin riscanta decât o alimentatie artificiala în cantitati reduse, de proasta calitate si preparata în conditii de igiena îndoielnice).

Infectia cu HIV/SIDA în Europa

     În 2003, tendinta de crestere a prevalentei cazurilor de infectie cu HIV a continuat în tarile Europei Occidentale (în 2002, incidenta a fost de +26%; în 2003: +9%).

     Se estimeaza ca, la sfârsitul anului 2003, existau 610 000 de persoane cu HIV/SIDA în Europa Occidentala si 1,3 milioane în Europa de Est.

     Transmiterea preponderent-heterosexuala nu poate pune în umbra cresterea incidentei HIV în rândul persoanelor cu orientare homosexuala din Europa Occidentala (30%, în 2003). Epidemia est-europeana este alimentata, în schimb, de practicile cu risc ale utilizatorilor de droguri. 73% dintre cazurile nou-diagnosticate în Europa de Est se întâlnesc printre persoane cu vârsta sub 30 de ani.

    Tarile Europei Centrale si de Est înregistreaza o explozie a infectiei cu HIV, în special prin utilizarea drogurilor pe cale intravenoasa.

     Din punct de vedere epidemiologic, România a fost tara cu cea mai mare incidenta a cazurilor de infectie cu HIV si SIDA din tarile central- si est-europene, conform clasificarii Centrului European de Supraveghere Epidemiologica a Infectiei cu HIV⁴, cu sediul la Paris. Datorita programului activ de depistare si a rigurozitatii în raportarile internationale, în prezent România este considerata tara cu epidemie HIV/SIDA moderata/limitata.

Tabelul 23. Infectia cu HIV/SIDA în România
(date valabile la 30 septembrie 2005)

	Total	Masculin	Feminin	Necunoscut
Numar de cazuri SIDA (cumulativ)	9634	5558	4076
Numar de cazuri de infectie cu HIV (cumulativ)	6364	3460	2888	16
Persoane în viata cu HIV/SIDA	11035
Decese cauzate de SIDA	4452
Pacienti în evidenta medicala activa	7633
Pacienti în tratament ARV	6181
SIDA la copii	7229*
Infectie cu HIV la copii	4469**
Decese cauzate de SIDA la copii	3595
SIDA la adulti	2405
Infectie cu HIV la adulti	1895
Decese cauzate de SIDA la adulti	857

*), **): 0-14 ani, la data diagnosticului.
Sursa: Ministerul Sanatatii / Comisia Nationala de Lupta Anti-SIDA (http: www.cnlas.ro). 

⁴European Centre for the Epidemiological Monitoring of AIDS (http://www.eurohiv.org).

Numarul persoanelor infectate cu HIV pe Glob

    39,4 milioane de persoane erau infectate cu HIV în întreaga lume, la sfârsitul anului 2004.

Dintre acestea, 37,2 milioane erau persoane adulte (17,6 milioane de femei), iar 2,2 milioane – copii cu vârsta sub 15 ani.

4,9 milioane de cazuri noi de infectie cu HIV s-au înregistrat în 2004, din care 4,3 milioane sunt adulti, iar 640 000 – copii.

3,1 milioane de persoane au decedat din cauza complicatiilor HIV/SIDA, din care 2,6 milioane adulti si 510 000 de copii.

Numarul persoanelor infectate aflate în viata a crescut de la 36,6 milioane, în 2002, la 39,4 milioane, în 2004.

Cele mai înalte rate de prevalenta (numar de persoane infectate, raportat la numarul total de locuitori al unei regiuni) se întâlnesc în Africa Sub-sahariana (7,5). 

Testarea HIV

Testul HIV este singura modalitate prin care se poate afla daca o persoana este infectata cu HIV. Testul HIV utilizeaza cel mai adesea o proba de sânge, recoltata fie din vena, fie din deget (testele care folosesc saliva sau urina sunt disponibile în unele tari).     Testele HIV sunt de doua tipuri: teste indirecte si teste directe.     Testele indirecte sunt cele mai utilizate: testul ELISA – (E)nzime-(L)inked (I)mmuno(S)orbent (A)ssay –, reactia de imuno-fluorescenta (RIF) si testul Western-Blot.     Desi testul ELISA utilizeaza cea mai veche tehnica, pusa la punct în 1985, este în continuare si cel mai utilizat. El pune în evidenta prezenta anticorpilor anti-HIV, produsi de limfocitele B ale persoanei infectate. Organismul uman produce mai multe tipuri de anticorpi, împotriva diverselor componente ale HIV. Tehnica ELISA poate pune în evidenta numai un anume tip de anticorpi. Rezultatul testarii prin tehnologia ELISA este relevant doar dupa 1-3 luni de la momentul infectarii, întrucât abia dupa acest interval de timp anticorpii ajung, în general, la o concentratie ce poate fi pusa în evidenta. Un procent semnificativ de persoane infectate au dezvoltat anticorpi anti-HIV într-un interval mai lung, de pâna la 6 luni, astfel încât celor care s-au expus riscului de infectare în mod cert, li se recomanda testarea si la 6 luni de la momentul expunerii.     Tehnica ELISA are o specificitate si o sensibilitate de aproximativ 99%; rezultatele fals-reactive sunt cauzate de prezenta în sânge a unor substante asemanatoare ca structura cu anticorpii (de exemplu, alcoolul si alte droguri pot crea un astfel de efect).     Din acest motiv, testarea HIV prevede un al doilea test efectuat prin tehnica ELISA, în cazul în care rezultatul primului test este reactiv sau neconcludent. Al doilea test trebuie aplicat unei noi probe de sânge decât cea recoltata pentru primul. În cazul unui rezultat reactiv sau neconcludent, se face un al treilea test, prin tehnica numita Western Blot, care poate pune în evidenta în acelasi timp prezenta mai multor tipuri de anticorpi anti-HIV. Se spune ca o proba de sânge este pozitiva pentru testul Western Blot daca aceasta evidentiaza prezenta simultana a cel putin trei tipuri de anticorpi anti-HIV.    Testele directe sunt utile pentru diagnosticul precoce al infectiei cu HIV.     Evidentierea virusului prin amplificare genica – PCR – este utilizata în scop diagnostic mai mult în tarile dezvoltate, dar este folosita si în România. Determinarea încarcaturii virale sau, altfel spus, a concentratiei virusurilor libere în sângele unei persoane infectate este utila în aprecierea eficientei sau ineficientei tratamentului specific anti-HIV.     Testul pentru antigenul p24, o proteina a nucleului viral, este un test utilizat în Statele Unite ale Americii, în testarea sângelui recoltat pentru donare, alaturi de testul ELISA. Un test negativ pentru p24 nu exclude posibilitatea ca, totusi, persoana sa fie infectata.

Complicatii HIV/SIDA

Sunt asociate infectiilor si formelor de cancer ce apar în stadiul avansat al infectiei cu HIV. În cele mai multe cazuri, complicatiile au dus la decesul persoanelor infectate, însa aceasta evolutie nu este valabila pentru toate persoanele cu HIV.     Persoanele care, dupa 10-15 ani de la momentul infectarii, nu au dezvoltat manifestarile clinice caracteristice SIDA sunt considerate supravietuitoare de lunga durata. Chiar si înainte de introducerea pe scara larga a terapiei antiretrovirale, aproximativ 13% dintre adultii infectati se numarau în aceasta categorie.     Mai putin de 5% dintre persoanele infectate cu HIV au o forma „non-progresiva” de boala, cu concentratie scazuta a virusurilor libere în sânge.